Prea multe sfaturi

Un prieten mi-a trimis această poveste. Dincolo de înţelepciunea în sine a poveştii, m-a mai amuzat şi descrirea în cunoştinţă de cauză a inflaţiei de teorii şi de practici dezvoltate pe o anumită nevoie.Vrei să te transformi din ceva (găină) în altceva (vultur), îţi stau la dispoziţie informaţii nesfârşite: eso-exoterice, materialiste, spirituale, orientale, occidentale, raţionale, raţionaliste, anti-raţionaliste, intuitive, pentru starea de veghe sau cea de somn, pentru trup, inimă sau minte, din această lume sau din altele. (În paranteză adaug că acelaşi prieten, ştiind că sunt împotriva gândirii pozitive, mi-a trimis un link despre binefacerile gândirii negative!) Doar cere şi ţi se va da!  Dar noi, noi înşine, unde şi ce mai suntem sub această avalanşă de mâini de ajutor, de consilieri şi terapeuţi, de iniţiaţi şi profesori, de gurru sau de „doar” înţelepţi, de instructori atestaţi sau doar confirmaţi, de cărţi, audio-book-uri şi mai ales site-uri care ne învaţă câte în lună şi în stele? Mă gândesc în acest context cum aş arăta eu fără cărţile pe care le-am citit şi sper din toată inima să nu fi fost prea diferit de cel care sunt acum. Spune Čapek şi cred că l-am mai pomenit pe aici, că omul este mai mult decât adevărul care-l îmbracă. Sper, cred, că suntem ca oameni la fel de frumoşi fără a fi costumaţi în teorii şi practici care să ne ţină în picioare. La fel ca şi hainele, acestea sunt doar nişte aparenţe vremelnice sub care mai-adevărul sinelui încearcă, nu întotdeauna cu succes, să supravieţuiască şi să se menţină la suprafaţa luminoasă a lucrurilor. 

Aşadar, dacă o găină simte în sinea sa că e vultur, într-o zi îşi va lua pur şi simplu zborul. Dacă este găină 100%, nicio teorie ori practică nu o va transforma în alceva decât este. Şi, la urma urmei, mai bine o găină care-şi asumă destinul decât una care se dă drept acvilă.