Americanii ascultă telefoanele liderilor europeni etc., procurorii români pe cele ale politicienilor corupţi, pe oriunde te uiţi dai de o cameră de supraveghere (din nou) etc. Putem presupune că astfel de acţiuni au rezultate pozitive: se menţine pacea, se reduce corupţia şi infracţionalitatea. Extinzând mintal astfel de efecte ajungem la o situaţie ideală (teoretică) în care lumea exterioară devine publică. Orice facem poate fi cunoscut şi astfel, vrând-nevrând devenim corecţi, morali. Locul lui Dumnezeu omniprezent şi omnipotent este luat de Big Brother. Aşa se vede că moralitatea fără libertate nu înseamnă nimic. Dacă nu ai posibilitatea să greşeşti, nu ai niciun merit în a fi corect.
Dar, pe de altă parte, din fericire în egală măsură ca şi din nefericire, o astfel de dominaţie nu va fi niciodată absolută. 1984, Amintiri din Casa morţilor, Jurnalul fericirii, Omul în căutarea sensului vieţii şamd sunt cărţi mari nu pentru că au descris opresiunea, ci pentru că arată că oricând există căi de ieşire din Infern.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu