„Nu va fi greu să propunem o «reţetă» specifică de alternare (de schimbare completă a realităţii subiective în care trăieşte o persoană, cum sunt cazurile de convertire religioasă) spre orice realitate imaginabilă, oricât ar fi aceasta de neverosimilă din punctul de vedere al cuiva din afară. Este posibil să prescriem procedee specifice pentru, să spunem, a-i convinge pe indivizi că pot comunica cu fiinţe din spaţiul extraterestru cu condiţia ca ei să respecte un post permanent numai cu peşte crud. (...) Această «prescripţie» va necesita construirea unei structuri ihtiologice de verosimilitate, bine separată de lumea exterioară şi dotată cu personalul socializator şi terapeutic necesar; elaborarea unui corpus de cunoştinţe ihtiologice, suficient de sofisticat pentru a putea explica de ce legătura, evidentă de la sine, dintre peştele crud şi telepatia galactică nu a fost descoperită până în acel moment; precum şi legitimările şi nihilările necesare pentru a face de înţeles trecerea spre acest mare adevăr. Dacă aceste procedee sunt aplicate cu grijă, de îndată ce individul a fost atras sau răpit şi sechestrat în institutul ihtiologic de spălare a creierului, succesul poate fi cu mare probabilitate garantat.”
(Berger, Lucman - Construirea socială a realităţii)
Aşadar, în anumite condiţii putem fi făcuţi să credem orice bazaconie. La drept vorbind, aceste condiţii au fost îndeplinite în copilărie atunci când am preluat schemele de gândire ale oamenilor importanţi pentru noi. Mai mult, aşa cum cazurile de convertire religioasă o dovedesc, „alternările” de care vorbesc autorii citaţi arată că este posibil de a trece dintr-o lume în alta. Toate asta duc la concluzia că trăim în una din multele lumi subiective posibile şi de acest lucru ne dăm cu toţii seama în momentele de luciditate.
Dar cum suntem siguri că ceea ce trăim nu este o „bazaconie”? La această întrebare există un răspuns ferm: făcând ceea ce face toate lumea. Doar nu se înşeală toţi din jurul tău, nu-i aşa?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu