luni, 16 aprilie 2012

Memento mori



Despre responsabilitate, care se opune unui fel „distractiv” de a fi.

2 comentarii:

  1. "Un omagiu adus vietii,promovand ideea ca cel mai bun moment pentru toate lucrurile,este chiar prezentul."

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, şi nu numai atât. Cum spune Petrea King (http://www.youtube.com/watch?v=nTLW-3Z_Kts) fericirea e o problemă de această clipă şi de interior (inside job). În acest sens, ceea ce este preţios pentru noi, e aici, a fost mereu cu noi, e doar o problemă de a vedea lucrurile într-o lumină limpede şi curată, neafectată de dorinţe, regrete, comandamente sociale. Asta este ceea ce poate face ideea morţii pentru noi: să filtreze din existenţă doar lucrurile care contează cu adevărat, care nici nu sunt foarte multe şi care par a fi aceleaşi pentru toţi. În ideea filmului, dacă cei doi protagonişti ar fi fost nemuritori (tema unei cărţi a lui Simone de Beauvoir), vieţile lor nesfârşite ar fi fost anoste şi irosite, nu pentru că ar fi făcut altceva ci pentru că nu ar fi ştiut să valorizeze ceea ce au. Tragedia şi şansa muritorilor conştienţi că vor muri.

    RăspundețiȘtergere