Ilustrativ cum filosoful Friederich Nitezsche a murit nebun. El, nihilistul prin excelenţă, a distrus prin virulenţa acidă a gândirii sale toate iluziile - Raţiune, Dumnezeu - care au ţinut în viaţă civilizaţia occidentală până la el. A vrut să ajungă astfel la supraom, la fiinţa plină de viaţă şi de putere care trăieşte doar prin ea însăşi şi care nu are nevoie de altceva din afară care să o ţină drept în existenţă. Prin exemplul vieţii sale, germanul a arătat că nu se poate ajunge până acolo. Mai curând i-a dat dreptate lui Blaise Pascal - care cumva, la extrema lui Nietzsche, era satisfăcut de un pragmatic pariu în materie de credinţă - care spunea că în încercarea sa de a deveni înger (Supra-om) omul nu poate deveni decât bestie (cu sensul de vită, idiot). Fiinţa umană, persoana, dacă reuşeşte să se debaraseze de tot ceea ce nu este al său, de orice iluzie, rămâne un corp gol, fără nicio semnificaţie şi fără niciun sens. Un alt mod de a sublinia importanţa credinţelor şi a capacităţii de a ne păcăli, minţi, iluziona. În lipsa unor idei în care credem fără temei, riscăm ieşirea din raţionalitate şi din umanitate fără ca măcar să lăsăm în urmă o filosofie, aşa cum a făcut Nietzsche.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu