„- (...) Am renunţat, de mulţi ani, să fiu dependent de opinia celorlalţi. Cred cu tărie că cei mai fericiţi oameni sunt cei care caută în primul rând solitudinea. (...)
- Să fii atât de mulţumit, să ai nevoie de atât de puţin din partea celorlalţi, să nu tânjeşti niciodată după compania celorlalţi - presupune destul de multă singurătate, Philip.
- Dimpotrivă, spuse Philip. În trecut, atunci când tânjeam după compania celorlalţi şi le ceream ceva ce ei nu voiau şi chiar nu puteau să-mi dea, atunci am cunoscut singurătatea. Am cunoscut-o foarte bine. Să nu ai nevoie de nimeni înseamnă să nu fii niciodată singur. Nu caut altceva decât binecuvântata izolare.”
(Irvin D. Yalom - Soluţia Schopenhauer)
Singurătatea nu depinde de aglomeraţia înregistrată în jurul tău şi nici măcar de distanţa dintre tine şi celălalt. Singurătatea este fiorul de gheaţă care însoţeşte „tânjirea” pentru ceva/cineva inexistent.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu