Eşti ptolemeic: în fiecare zi vezi Soarele răsărind, descriind cu mişcarea sa o traiectorie pe cer şi apunând dincolo de orizont. Nu ştii unde se duce şi ce face noaptea dar ştii măcar că Pământul este fix. Dacă eşti curios, apar o serie de probleme care ridică semne de întrebare, cum ar fi eclipsele, anotimpurile, alternanţa zi/noapte, traiectoria variată a Soarelui în perioade diferite ale anului şi multe altele, care sunt din ce în ce mai dificil de surmontat cu cât te adânceşti în studiu. Ceea ce la început părea simplu, de la sine înţeles, este complicat şi din în ce mai neverosimil. Auzi discursuri timide care ajung accidental la urechile tale, doar sunt nişte erezii, că de fapt Pământul nu este buricul Universului şi că, oroare!, el este cel care se învârte în jurul Soarelui. Nu le dai crezare, ba chiar le ironizezi, de câte ori ai ocazia. Dar pentru că stima de sine, printre alte vanităţi, cere să verifici orice cunoaştere, din orice sursă ar veni ea, o analizezi, superior, şi pe aceasta. Surpriză! Ipoteza absurdă validează mai multe ipoteze decât cea susţinută de evidenţă. De fapt, dacă este acceptat că Pământul se roteşte în jurul Soarelui, singurul argument care rămâne în picioare este că vezi cu proprii tăi ochi că nu este aşa. E prea puţin şi insuficient pentru o persoană de bună credinţă.
Devii copernican.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu